Opt regiuni, nu 41 — de ce statul are de patru ori mai multe birouri decât harta pe care și-o tot promite
Un scurt argument pentru comasarea serviciilor deconcentrate și a utilităților de stat pe cele opt regiuni de dezvoltare. Toate cifrele provin din registre oficiale, pot fi verificate una câte una în simulatoare, iar limitele lor sunt scrise lângă ele.
Ce există
România are opt regiuni de dezvoltare (NUTS2), înființate prin Legea 315/2004. De două decenii sunt folosite pentru statistică și pentru fonduri europene — și pentru nimic altceva. Serviciile statului nu sunt organizate pe ele.
În schimb, statul ține câte un birou în aproape fiecare județ pentru fiecare funcție. Registrul ANFP din 2025 numără 601 birouri teritoriale deconcentrate, iar lista portalului MFin adaugă încă 318 birouri verificate: poliția județeană, ambulanța, ISU, inspectoratele școlare, OCPI, DGASPC, OSPA și jandarmeria. În total sunt 919 birouri, cu 820 în familiile propuse pentru regionalizare.
Același obicei, la companii. Registrul companiilor de stat numără 295 de operatori de apă, 139 de operatori de deșeuri, 84 de firme de spații verzi, 53 de unități silvice — câte unul pe comună, pe oraș, pe județ. 561 dintre companiile statului au sub 20 de angajați.
Ce ar însemna regula „una pe regiune”
Pentru fiecare familie de servicii, o singură direcție pe fiecare regiune de dezvoltare — opt în loc de 41. Aceleași opt regiuni pe care varianta regională a reformei justiției le propune pentru curțile de apel (15 → 8). Numărate birou cu birou:
| Ce se comasează | Azi | După | Reducere |
|---|---|---|---|
| Serviciile deconcentrate, 24 familii | 820 | 179 | −78,2% |
| Utilitățile de rețea, 7 activități | 659 | 56 | −91,5% |
| Companiile micro (sub 20 de angajați) | 561 | absorbite/lichidate | — |
Asta nu înseamnă concedierea celor din teritoriu: o direcție regională poate păstra puncte de lucru județene. Înseamnă un singur șef, un singur buget, un singur IT, un singur contract de achiziție pe regiune — adică exact costurile fixe care astăzi se plătesc de 41 de ori.
De ce pe regiuni și nu pe județe
Pentru că județul nu este teritoriul natural al acestor servicii. O direcție de sănătate publică deservește un spital județean care deservește trei județe. Un operator de apă urmează un bazin, nu o graniță administrativă. Curțile de apel au fost construite pe 15 sedii arbitrare; varianta pe opt regiuni nu inventează o hartă — folosește harta care există deja în lege.
Țările mici care funcționează nu au inventat altceva:
- Danemarca a desființat județele în 2007 și a rămas cu 5 regiuni;
- Franța a tăiat 22 de regiuni la 13;
- Polonia a reconstruit 49 de voievodate în 16;
- Ungaria a regionalizat serviciile statului prin districte, fără să atingă județul;
- Lituania a desființat pur și simplu cele 10 județe administrative.
România este în situația pe care nimeni nu o copiază: regiuni statistice goale plus 41 de copii ale fiecărui serviciu.
Ce NU atinge această reformă
- Urgențele: ISU, ambulanța, poliția, jandarmeria rămân pe județ — viteza de răspuns nu se negociază.
- Justiția: comasarea instanțelor este propunerea reformei judiciare; această regulă o extinde, nu o inventează.
- Comunele și consiliile județene: comasarea administrativă este o altă discuție, constituțională, modelată separat în simulatorul administrativ.
- Companiile strategice: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transgaz, aeroporturile și industria de apărare rămân naționale — comasarea lor este un alt argument.
Ce ar costa
Mai puțin decât să nu faci nimic. Pasul 1 este un îngheț al înființării de entități noi și o consolidare a achizițiilor, IT-ului și salarizării — măsuri pe care Slovacia le-a făcut în anii 2020 fără să atingă vreo graniță. Pasul 2 este legea de regionalizare a serviciilor deconcentrate. Pasul 3 este absorbția companiilor micro și a celor în pierdere în operatorii regionali — bilanțurile MFin 2025 arată 287 de companii în pierdere, 91 doar operatori de apă, iar absorbția unei companii în pierdere este o economie, nu o cheltuială. Ordinea contează: întâi entitățile care costă și nu decid, apoi cele care decid.
Unde se poate verifica
Fiecare număr de aici se poate urmări până la sursă:
- deconcentrare — cele 919 birouri ANFP + MFin, familie cu familie, județ cu județ, pe cele opt regiuni;
- companii-stat — cele 1.247 de companii pe activități, cu cine rămâne național și de ce;
- justitie — instanțele și varianta pe opt regiuni pentru curțile de apel.
Acestea sunt instrumente de dezbatere publică, nu propuneri oficiale: unde datele nu ajung, pagina o spune.
Argumentul complet, cu sursele și secvențierea: docs/eight-regions-consolidation.md.